Blestemul maxi-taxi

După lupte crâncene duse pe altarul administraţiei publice locale întru eradicarea ereticilor maxi-taxi şi instaurarea sfintei treimi Publitrans, CNCD & Girexim, se pare că atât de necunoscutele căi ale transportului în comun piteştean încă mai suferă de blestemul defunctului sistem de transport. Este binecunoscut faptul că pentru a face progres este nevoie de sacrificiu, iar cei sacrificaţi au fost vreo 60 de şoferi ai societăţii Publitrans, care din motive necunoscute de ei au rămas în afara organigramei. Cum lanţul trofic al succesului se bazează pe faptul că nicio persoană din lumea acesta nu este de neînlocuit când este vorba de profit, uşile către volanele noilor autobuze s-au deschis foştilor şoferi de maxi-taxi. Odată rocada realizată, putem spune că s-a schimbat doar lupul însă năravul a rămas nealterat. Graţie unui managemet demn de invidiat s-a decis renunţarea la şoferii cu experienţă în favoarea proscrişilor şoferi de maxi, campionii amenzilor rutiere. Drept urmare avem aceiaşi oameni şcoliţi între staţii, dar cu alte jucării, mai mari şi mai grăbite.Ca să devin mai antipatic voi depăna o memorabilă plimbare cu autobuzul AG 83899 pe traseul Războieni-Găvana III, trăită la intensitate maximă, marţi seară pe la ora 21.30. Şoferul, un tânăr foarte grăbit, gonea pe strada aproape goală, încă neobişniut, se pare, cu noul sistem în care nu numărul de curse contează ci numărul de călători aduşi la destinaţie în stare perfectă de funcţionare. Cu ţigara în colţul gurii şi cu sticla de fanta în mâna dreapă, taie curbele mai periculos ca Montoya. La un momentdat se aude un glass stins din spate: “Alo, staţia! Staţiaaaaa!”. Până se obişnuieşte omul cu noul traseu şi regim de muncă trebuie să treacă printr-o perioadă de tranziţie de la microbuz la autobuz.“Păi nu a întrebat mă, dacă coboară careva?!” se aude altă voce. Nu-i nimic, opreşte autobuzul la 100 m de statie in dreptul unei intersectii, coboară călătorii indisciplinaţi şi cursa continuă. La fel. Am remarcat totuşi sistemul de suspensii al maşinii respective care se comporta cam rigid la gropile, denivelările şi gurile de canal peste care zbura cu peste 80 km/h. Probabil eu şi ceilalţi saci de cartofi am nimerit în timpul când se făceau drive-teste cu noile autobuze…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: